Introducere

Unul dintre cele mai importante obiective ale Asociatiei Autism Arges este integrarea sociala a copiilor autisti dar pentru a putea fi integrati ei au nevoie sa achizitioneze achizitioneze limbajul sau o anumita forma de comunicare cat si anumite comportamente sociale.

De aceea copilul autist trebuie angrenat intr-o forma de terapie, cat mai devreme posibil, pentru a depasi blocajul mental care il impiedica sa invete in mod natural si spontan despre lumea ce il inconjoara. Odata depasit acest blocaj provocat de tulburarea autista el poate incepe sa aiba un coportament cat mai adecvat si acceptat social.

Integrarea sociala

Dezvoltarea limbajului si a capacitatii de comunicare(verbala si non-verbala) cat si procesul de integrare sociala a copiilor autisti sunt dificil de realizat dar nu imposibil, acestea cuprinzand "pasi" multi si grei tinta finala fiind integrarea sociala a acestor copii.
Copiii autisti sunt integrabili din punct de vedere social numai ca in momentul de fata acest lucru este departe de a se putea realiza.
Politicile europene inclusive stabilesc faptul ca si copilul cu autism trebuie sa fie educat in scoli normale, cu conditia sa fie luate in considerare nevoile particulare ale fiecarui copil.
S-a putut observa in ultimii ani ca cea mai potrivita forma de integrare este integrarea totala in clase obisnuite, dar cu un colectiv mai mic de elevi, cu support specializat si cu program individulizat de educatie ,adaptat capacitatilor si necesitatilor fiecarui copil.
In tara noastra, in momentul de fata, atat gradinitele cat si scolile normale nu sunt pregatite sa primesca copii cu autism sau cu alte dizabilitati. Cadrele didactice nu cunosc problematica acestor copii si nu sunt formate in domeniul educatiei integrate si inclusive.De asemenea numarul mare al copiilor din clase, lipsa de intelegere a unor parinti de copii normali ca alaturi de copii lor sa invete si copii cu tulburare autista dar si lipsa de deschidere a directorilor si personaluli didactic fata de acesti copii, fac ca acest proces sa fie unul cu putine sanse de izbanda.
Sigur la presiunea tot mai mare din partea parintilor si a societatii civile aceasta stare de lucruri poate fi schimbata. Intrebarea este in cat timp. Se estimeaza ca in tara noastra ar exista un numar de aproximativ 30000 de copii cu tulburare autista si numarul e in continua crestere. Cum timpul este cel mai mare dusman al lor, sansa acestei integrari sociale pote fi pierduta. De aceea apare ca necesara unirea glasului parintilor de copii autisti si punerea presiunii asupra autoritatilor pentru a schimba starea existenta.
Resemnarea nu trebuie sa–si aiba locul aici. Sigur se poate mai mult.
Daca copiii autisti au o sansa, sa le-o acordam din plin.

Comunicarea si limbajul

Tulburarea autista ramane deocamdata o enigma atat pentru specialisti cat si pentru cei care se confrunta zi de zi cu aceasta problema.
Copii cu autism par indiferenti si incapabili sa stabileasca o legatura emotionala cu cei de aceeasi varsta sau de a folosi in mod adecvat comportamentele non-verbale (contact vizual direct, expresia faciala a emotiilor, postura corpului)
La copiii autisti comunicarea este afectata de intarzierea sau de absenta totala a dezvoltarii limbajului.La cei care exista limbaj se poate totusi remarca vreo cateva particularitati specifice autismului cum ar fi inabilitatea de a initia si sustine o conversatie cu alte persoane, folosirea unui limbaj stereotip si repetitiv, lipsa acompaniamentului dintre limbajul verbal si cel non-verbal.
Cercetarile au aratat ca pana la 50% din copii autisti raman fara limbaj sau il dobandesc destul de greu. In consecinta interventia in cazul acestor copii trebuie sa se concentreze in mod prioritar asupra dezvoltarii limbajului.
Chiar daca perspectivele unui limbaj functional sunt relative reduse, exista in ultimii ani foarte multe cazuri de copii care au trecut incetul cu incetul de la lipsa totala de comunicare la dobandirea unui limbaj care le-a permis sa intre mai efficient in legatura cu mediul si societatea.
Cu cat un copil este mai capabil sa foloseasca limbajul functional cu atat sunt mai mari sansele de integrare in societate si de dobandirea cat mai multor deprinderi sociale